O clipă

by ioanpopovici

Ah! Dacă noi, toţi oamenii, am clipi în acelaşi timp, măcar odată.
Cred că Lumina însăşi ar fi mai fericită preţ de o clipă.
Ar avea, în sfârşit, prilejul de a-şi reface razele rănite de privirile noastre tăioase.
Ar evada, preţ de o clipă, din cuşca pe care o desenează privirile noastre dezordonate.
Ar putea chiar, să-şi cureţe razele de mizeria lăsată în urmă de privirile noastre murdare.

Ar face toate astea, şi s-ar întoarce la noi pentru a o putea privi din nou.
Pentru a ne dărui priviri, nu tăioase şi dezordonate ci mângâietoare şi, bineînţeles, curate.