Noi, oamenii, putem experimenta lumea din jurul nostru doar pentru că ne privim separați de ceea ce ne înconjoară. Dacă ne-am putea privi ca fiind parte din ceea ce ne înconjoară, nu am mai putea experimenta nimic. Am fi, în schimb, fericiți. Cunoști fericirea atunci când, fără a te separa de nimic, te poți bucura […]
Atunci când ai parte de întâmplări triste cauți cu gândurile tale un motiv. Te gândești la o posibilă cauză. Cauză-efect. Faci la fel și atunci când ai parte de întâmplări fericite?
Dragostea divinităţii nu este un mister, dragostea divinităţii este conştiinţa absolutului (pe care o ai). Sacrificiul divinităţii este actul de trezire a acestei conştiinţe.
Idealul este un fragment infinitezimal al Perfecţiunii prin aceea că el poate fi cuprins de conştiinţă. O conştiinţă mai încăpătoare poate cuprinde un ideal mai mare. Cu cât fragmentul de Perfecţiune ce locuieşte în conştiinţă este mai mare, cu atât eşti mai stabil, mai statornic. Atunci când, urmărind idealul te vei afla singur pe drum, trebuie […]
Universul este manifestarea Absolutului în care este suficient ca o singură formă să aibe conştiinţa Absolutului. Toate formele se reîntorc în Absolut sub guvernarea echilibrului, doar formele care au conştiinţa Absolutului trebuie să lupte.
Universul este manifestarea Absolutului în care este suficient ca o singură formă să aibe conştiinţa Absolutului.
Pentru a putea cuprinde realitatea în întregimea ei, tu trebuie să te afli deasupra. Pleacă ! Zboară !
Folosirea raţiunii pentru a încerca să atenuezi mustrarea conştiinţei este un viciu.
Nu vei fi vulnerabil în faţa sinuciderii până când nu vei deveni conştient de intensitatea unui sentiment puternic. Orice sentiment. Pentru a-ţi întări sistemul imunitar în faţa microbului sinuciderii trebuie să te bucuri sau să te întristezi fără să hrăneşti conştiinţa. P.S. Primeşte cu simplitate tot ceea ce ţi se întâmplă (Rashi)