A făptui
by ioanpopovici
Nici zâmbetele, nici bucuria, nici tristețea, nici speranțele, nici îngrijorările, nimic din toate astea nu-ți rămân în urmă. În urma ta rămân doar faptele.
Astfel:
Nu lași în urmă un zâmbet, decât dacă l-ai desenat pe fața celor din jur. Zâmbetul se trasnformă astfel într-un act, într-o faptă.
Nu lași în urmă bucuria, decât dacă ai semănat-o în inimile altora. A semăna bucurii este o faptă, a te bucura, nu!
Nu lași în urmă tristețea, decât dacă ai pătimit. Căci pătimind te dăruiești pe tine. A dărui este o faptă, a fi trist nu!
Nu lași în urmă speranțele decât dacă le transformi în nădejde. Căci nădejdea dăinuie, speranța nu!
Nu lași în urmă îngrijorările decât dacă le transformi din griji, în grijă. A avea grijă este o faptă. A fi îngrijorat, nu!