Scopul şi unealta

by ioanpopovici

Foarte amuzantă mi se pare grija oamenilor în ceea ce priveşte scopul vieţii.
Toată lumea îşi pune întrebarea, “Care este scopul vieţii ?”, sau “Care este locul meu în această viaţă ?”.

Eu cred că aceasta este o îngrijorare falsă.Scopul vieţii este de a fi trăită. Atât, nimic mai mult. Căutarea răspunsului la întrebările de mai sus este o capcană, nimic altceva. O piedică între tine şi fericirea de a trăi. Ei bine prietene, dacă scopul vieţii este cel de a fi trăită de către tine, tu ce unealtă ai la dispoziţie pentru a trăi viaţa?
În primul rând, eu cred că TU eşti unealta vieţii însăşi. Viaţă îşi satisface nevoia de a fi trăită folosindu-se de tine. Dar tu, TU ce unealtă ai la dispoziţie pentru a putea satisface această nevoie, pentru a putea exista?

Să fie inteligenţa? Felul cum percepi şi modelezi mediul, felul cum interconectezi entităţile din care crezi că faci parte?
Să fie iubirea? Ceea ce tu dăruieşti ca fiind o bucată din tine, ceea ce tu primeşti şi te face să …zbori.
Să fie nasul? Cel pe care-l foloseşti pentru respiraţie.
Să fie timpul însuşi? Să fie timpul dalta pe care tu o ai la dizpoziţie pentru a sculpta bucăţica de viaţă de care eşti responsabil ?
Sau poate trebuie să îţi construieşti propria-ţi unealtă?